Am invatat sa gatesc pentru ca am o mama care este intruchiparea perfecta a clasicei gospodine romance. Mama gateste traditional si foarte bine. Ea m-a invatat intotdeauna ca, atunci cand o sa fiu mare, trebuie sa am mereu o ciorba in casa pentru familia mea:)).
Mi-am inceput timid cariera gastronomica acum vreo 15 ani cu traditionalii cartofii prajiti si oua. Stiam sa fac copane prajite, totul era prajit la mine. In casa la mine se gatea traditional romanesc, iar eu faceam mofturi la orice. Nu-mi placea ciorba, mancarea de legume, vroiam numai cartofi, carne, prajituri si suc (deh, abia aparuse si la noi Pepsi si Mirinda).
Am luat rapid proportii, din pricina acestei alimentatii defectuoase si am decis sa slabesc ca sa scap de rautatile colegilor de la scoala, care mi-au marcat adolescenta. Vreo 15 de kg. Cum? Mi-am propus sa ma separ de alimentatia bogata in grasimi a mamei si sa invat sa imi gatesc singura. Si sa urc scarile de la bloc, 8 etaje a cate 10 ture pe zi. Am reusit.
Am trecut deci de la cartofi prajiti cu oua la cartofi natur, orez la cuptor cu rosii, peste fiert, salate de legume. O perioada am facut asta pana am slabit, dupa care m-am intors la alimentatia bogata a mamei, din care insa am inceput sa prefer mancaruri de care nu ma atingeam inainte, cum ar fi ciorba. Am inceput sa fiu selectiva si evit preparatele oarecum nesanatoase, care sunt multe, prea multe, in bucataria romaneasca, o bucatarie de altfel extrem de gustoasa si variata, pe care acum o apreciez.
Mi-am continuat stilul acesta de viata, am inceput sa merg la sala de la 18 ani si sa constiintizez principiile unei alimentatii sanatoase, care sa ma ajute in primul rand sa nu mai fiu grasa de alta data.
Am plecat la Viena cu o bursa Erasmus in 2005 si atunci m-am apucat mai serios de gatit. Din necesitate. Nu aveam bani sa mananc prin restaurantele vieneze, insa nici nu vroiam sa mananc produse semi-congelate sau sandvisuri. Iar mama era departeeeeee si trebuia sa ma descurc singura!
Faceam in camin impreuna cu colega mea de camera tocanita, orez, mamaliga, mancare de mazare, paste etc. Aveam colegi chinezi, etiopieni, spanioli, bulgari, italieni, francezi si gateam impreuna si astfel mai furam din secretele bucatariei internationale.
Mi-a placut perioada aceea de debut intr- ale gastronomiei.
M-am intors in tara si am continuat sa gatesc in stilul meu.
Gateam ocazional, mai mult pentru placere si nu preparate complicate.
De indata ce m-am mutat cu prietenul meu, actualul meu sot, acum 3 ani, am continuat sa gatesc foarte serios si sa experimentez. M-am apucat chiar si de ciorba. Din pacate, aveam o bucatarie pe care o imparteam cu colegii de apartament, ceea ce nu imi dadea acel sentiment de libertate de al "tau" pe care vrei sa-l ai in bucatarie.
In 2011 mi-am cumparat propriul apartament, iar la sfarsitul anului mi-am inaugurat BUCATARIA! Frumoasa mea bucatarie, cu superbul cuptop electric!
De atunci, cariera mea gastronomica a luat avant, acum gatesc din necesitatea de a avea mancare gatita si sanatoasa zi de zi pentru mine si sotul meu, dar si din pasiune. Incerc insa sa mentin principiile unei alimentatii sanatoase si ma feresc de preparatele traditionale grele. Nu stiu sa fac toba, carnati, sarmale, salata boef sau ciorba de burta. Insa ma declar talentata in a face prajituri, fripturi, orez, paste, preparate vegetariene gustoase, garnituri.
Cred cu tarie ca secretul unei mancari bune este o combinatie intre 3 factori: o reteta buna, un cuptor bun si un dram de pasiune. Nu cred ca trebuie sa gatesti pentru altii neaparat, insa parerile altora care gusta din mancarea ta te ajuta sa perseverezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu